A cura di Tonino Racioppa

La Principessa intelligente (1a puntata)

Stöve ‘nu puverille, ca camböve ind’a ‘na massarüje jìsse e la fìgghje, pecché ‘a megghjöre jöve morte. Nu jurne stöve zappanne ind’a terra, quanne p’a ponde d’a zappe ho ‘nduzzéte ‘na cösa toste. C’jì misse a scavé, e da sott’a terre jì’ssüte ‘nu bellu murtéle d’abbronze, tutte lavuréte p’i figüre, e ce l’ho purtéte a ffé vedì alla figghje. La ggiòvene, ca jöve ‘ndeligènde, accüme l’ho viste decètte: “Il mortaio è bello, però ci manca il pestello! Bisogna portarlo subito al padrone!”
U jurne apprisse, ‘u zappatöre cj’appresendàtte au Palazze du patrüne, ca jöve ‘nu Prìngepe, e li jètte a purté ‘stu murtéle. ‘U patrüne accüme l’ho viste, decètte püre jìsse:
- “Il mortaio è bello, però ci manca il pestello!”
- “Pure ‘a figghja möje ho ditte acchessì!”
- “Ma come tu hai una figlia così intelligente che pensa come pensa il padrone? La voglio conoscere. Io cerco proprio una donna intelligente da sposare. Falla venire qui solo se lei rispetta queste tre condizioni. Deve venire:
né vestite, e né alla nüte
né de notte né de jurne,
né a cavalle e né all’appjite”.

‘U crestejéne turnatte alla chése e accundéje tutte cöse alla figghje.  Decètte a fìgghje, ca jöve ‘ndelligènde: “Nen te ne ‘ngareché, ca ‘u sacce jüje accüme agghja fé !” 

‘U jurne apprisse, alla caléte du söle, ce avvecenatte au palazze ‘sta giovene arravugghjéte per ‘na röte de marenére, per ‘na jamme söp’a ‘na crépe e ‘na jamme pe nderre. Assètte ‘u Prìngepe söpe ‘u balecöne,e la vedètte ca stöve arrevanne. Quanne arrevatte chió vecjüne decètte:
- Chi sei, che fai, che vuoi?
- Pàteme m’ho ditte a mè ca jüje avöve ‘a venìje qua né de notte e né de jurne, cume e mò uì, ca ne jì né notte e né jurne; ca avove a venì né alla nüte e né vestüte e la röte de marenére ne’jì ‘nu vestite, eppüre me cuprisce accüme e nu vestüte e ne steche manga alla nute; po’ stéche mizz’alla’ppite e mizz’a cavalle a ‘sta crépe. Perciò, agghje fattu accüme vulöve segnerüje..

Au patrüne jì piaciute ‘a ggiovene, ca jöve ‘ndelligènde, e ce l’ho spusete, però a patte e condiziöne ca jèsse nenn’ avöve trasì méje ind’i fatte d’u patrüne.

(continua)


Una risposta a “Frecàbbele e sturjèlle - Parte 6 (1a puntata)”  

  1. 1 Lupo sordo

    Troppo belle queste storie… Sono curioso di sapere come andrà a finire…

Lascia una risposta